O piscină poate părea locul perfect pentru relaxare, distracție și răcorire în zilele toride de vară. Totuși, în spatele acelei ape limpezi și tentante se pot ascunde o mulțime de pericole care îți pot afecta sănătatea sau chiar viața. Chiar dacă îți place să înoți, să te bronzezi pe margine sau doar să-ți răcorești picioarele e important să cunoști riscurile reale și să știi cum să te protejezi eficient.
Chiar și cele mai moderne sisteme de filtrare nu pot elimina complet microorganismele introduse de fiecare utilizator: Pseudomonas aeruginosa, germen responsabil de “otita înotătorului” și infecții ale pielii, poate rezista în condiții îngrijite, infiltrându-se în urechi și răni mici.
De asemenea, Giardia și Cryptosporidium, doi protozoari dificil de înlăturat prin clorinare standard, pot provoca diaree severă și disconfort gastrointestinal. Prezența acestora este agravată de fluxul constant de oameni, calitatea apei modificându-se la fiecare val de scufundări.
Riscurile cauzate de substanțele chimice folosite
Clorul în exces, care apare atunci când gestionarea cantității sau a pH-ului apei nu este monitorizată corect, acționează ca agent iritant puternic asupra barierei cutanate. Pielea, în profunzimea căreia se găsesc lipide și filaggrină, necesare pentru menținerea hidratării și protecției împotriva alergenilor, este erodată treptat de reacțiile chimice generate de hipocloritul de sodiu și cloraminele reziduale.
Astfel apar uscăciunea excesivă, descuamarea și senzația de mâncărime, iar la persoanele cu piele sensibilă există riscul declanșării unor dermatite de contact, eczeme sau chiar reacții alergice. În plus, repetatele expuneri la clor susțin un mediu de iritație cronică: celulele pielii sunt obligate să se regenereze mai des decât în mod natural, iar în timp capacitatea lor de refacere poate slăbi, lăsând loc micropătrunderilor prin care bacteriile sau alți agenți patogeni pot pătrunde mai ușor.
Iritații și efecte asupra sănătății ochilor
Clorul dizolvat reacționează cu proteinele din lacrimile ochilor și cu material organic introdus de înotători (creme de protecție solară, reziduuri de săpun, transpirație) pentru a forma cloramine, substanțe volatile care provoacă iritații acute și usturimi.
Semnele tipice sunt roșeața pronunțată a conjunctivelor, senzația de nisip în ochi și, în cazuri mai severe, apariția de microfisuri corneene care întârzie vindecarea și sporesc riscul de infecții virale sau bacteriene. Deși purtarea ochelarilor de înot cu etanșare bună reduce contactul direct cu apa, mulți aleg să renunțe la ei din considerente estetice sau pentru un câmp vizual mai larg, neglijând astfel protecția oculară de bază.
Influența substanțelor chimice asupra sănătății intime
Zona intimă este deosebit de sensibilă la dezechilibrele chimice din mediul acvatic. Flora vaginală, alcătuită dintr-un echilibru fin de bacterii ”bune” (Lactobacillus) asigură un pH ușor acid (în jur de 4,0–4,5) care protejează împotriva infecțiilor cu Candida sau Gardnerella.
În timpul menstruației, mucoasa vaginală și cea a colului uterin sunt mai vulnerabile, capilarele fiind ușor dilatate și predispuse la microtraumatisme. Purtarea de absorbante interne sau externe obișnuite poate agrava senzația de disconfort cauzată de uscare și iritare, un bun motiv pentru care slipii menstruali Femi.Eko® pot fi o variantă mult mai bună. Aceștia mențin un mediu intim uscat și aerisit, reducând frecarea directă și contactul prelungit cu substanțele chimice din apă. Studiile realizate de producător indică faptul că materialele folosite nu interacționează chimic cu agenții de dezinfecție, iar permeabilitatea la aer asigură menținerea unui pH optim în zona intimă, chiar și în timpul perioadelor menstruale prelungite, fără a favoriza dezvoltarea bacteriilor patogene.
Accidentele
O clipă de neatenție pe marginea bazinului poate duce la alunecări periculoase, căzături și lovituri serioase. Podelele ude sau suprafețele cu gresie amplifică acest pericol, iar toboganele sau platformele de sărituri cresc și riscul de coliziuni.
Mai mult, copiii care riști să se lăfăie prea aproape de margine pot fi atrași de suprafețele alunecoase și pot aluneca sub apă dacă nu sunt supravegheați corespunzător. Chiar dacă administrațiile piscinelor trebuie să instaleze suprafețe antiderapante, să semnalizeze clar zonele adânci și aibă salvamar, nu strică să porți papuci sau sandale de duș pentru a minimiza toate riscurile prezentate.
Expunerea prelungită la soare
La piscinele în aer liber, razele UV creează efectul de oglindă care dublează radiația absorbită de piele. Riscul de arsuri solare se combină cu pericolul pe termen lung al degradării elastinei și al apariției melanomului (cea mai agresivă formă de cancer de piele).
Nu doar SPF-ul cu grad înalt de protecție salvează situația: este recomandat să folosești creme rezistente la apă aplicate cu 20 de minute înainte, să reînnoiești protecția la fiecare două ore și să eviți expunerea directă în intervalul 11:00–16:00, când radiația atinge intensități maxime.
